Stateam pe pat. Afara ploua inca. Nu torential, dar nici prea incetisor. Este exact genul acela de ploaie care imi place cel mai mult. Stateam in fata geamului si fumam linistita. Si gandeam…si mi-a venit in minte o intrebare: ‘care e cel mai mare secret al meu’. Si am intrebat…care e cel mai mare secret al tau. Sunt secrete. De aceea se numesc secrete, pentru ca nimeni nu le stie, si evident nimeni nu le va afla vreodata. Read the rest of this entry »

Azi sunt bolnavioara. Am stranutat/tusit/oftat toata ziua din cauza asta…dar tot mi-am facut putin timp sa alerg, poate poate ma simt mai bine. Fiind fara vlaga, m-am decis sa recitesc o carte, pe care totusi nu am gasit-o online. M-am suparat si m-am apucat sa citesc scrisorile lui Lorelei, care, dupa parerea mea, este cea mai importanta parte din carte oricum. Fireste este vorba despre Lorelei, a lui Ionel Teodoreanu. Read the rest of this entry »

Astazi sunt singura acasa pana la 10. Am avut o dimineata ciudata si parca nici cafeaua nu m-a trezit din starea aia. Asa ca am apelat la cel mai simplu mod de a ma face sa ma simt mai bine, si anume m-am apucat sa scriu. Mi-am gasit un jurnal gol golut pe care m-am hotarat sa il umplu. Am inceput sa scriu povestea mea, pe care intr-un final probabil o sa o arat tuturor. Imi place viata mea. Plina de suisuri si coborasuri, plina de sperante si idealuri, plina de impliniri si intamplari stranii. Am un numar favorit, si se pare ca totul se invarte in jurul lui. Un numar care ma reprezinta si care ma face fericita. Read the rest of this entry »

Astazi am avut o conversatie placuta cu unul dintre ‘colegii’ mei de apartament casa(de fapt este o casa). Si pur si simplu m-am simtit ca acasa. Imi place cum se intaresc conexiunile. Devin prietenii. Discutam despre ideea ca a locui cu cineva inseamna a accepta si a fi acceptat. Fiindca vor exista neintelegeri insa trebuie cumva sa lasi de la tine si sa incerci sa treci peste ele pentru a reusi sa convietuiesti. La un moment dat, devin legaturi stranse si parca sunt ca o a doua familie pentru tine. Read the rest of this entry »

Nu vreau sa povestesc ce am facut in noaptea de anul nou. Sunt sigura ca si altii au avut parte de distractie, companie placuta, si artificii. Eh, noi am avut in plus si un foc de tabara in gradina.

A doua zi, buimaca, obosita (de parca as fi pierdut noaptea, asa ma simteam), mi-am croit drum prin ceata si frig pana acasa…pana in centru. Asta da efort. In lipsa de idei, m-am decis sa ma uit la un film, sa ma relaxez in ultima zi de concediu. Asadar mi-am ales “The Curious Case of Benajmin Button“. Read the rest of this entry »

Imi place cand ploua si stau in camera mea si ascult picurii cum lovesc grav pervazul metalic. Imi place cum trec oamenii pe strazi, atat de calmi si de linistiti de parca ar fi senin si e o zi prielnica pentru plimbare. As da regatul pentru un cal…rasuna in mintea mea indemnul shakesperian, care ma fascineaza impreuna cu vorbele lui hamlet: “to be or not to be”…uneori tresar sub umbra norilor si ma resemnez ca traiesc intr-o alta era si intr-o alta lume Read the rest of this entry »

“Ne petreceam mai toate zilele si serile impreuna. Si ne placea sa colindam cartierul ala plin de blocuri cu balcoane cojite de tencuiala ca niste sani flasci si cazuti.Inca nu ii spusesem cat de mult o iubesc, mai precis nici macar eu nu stiam. Alteori mergeam la cinemateca si ramaneam cate o zi intreaga in sala. Nu ne incumetam sa iesim asa ca dormeam pe rand. Tot ce imi ramanea in minte era mirosul pielii ei.Satule de Bucuresti plecam de nebune Read the rest of this entry »